UniCredit: Avansul economiei românești, la cel mai mare nivel de după criza financiară

Potrivit economiştilor UniCredit, creșterea PIB ar putea ajunge în acest an la cel mai ridicat nivel după criza financiară, de 4,4%. Cu toate acestea, excluzând agricultura, creșterea a atins un maxim anul trecut (4,2% în 2015 față de 4,1% în 2016). Creșterea puternică a consumului privat ar putea genera importuri mai mari decât în toate celelalte țări din Europa Centrală (EC), având în vedere că producătorii locali nu reușesc să valorifice accelerarea vânzărilor cu amănuntul. De asemenea, exporturile vor crește mai lent decât în restul EC din cauza absenţei proiectelor mari de investiții în ultimii ani. Un semn încurajator este faptul că investițiile fixe cresc mai rapid decât în EC din trei motive: 1) România a continuat să atragă fonduri UE din exerciţiul bugetar 2007-2013 chiar și în anul 2016, acestea ajungând la 2,9 miliarde de euro în primele opt luni ale anului; 2) guvernul actual cheltuiește mai mult decât anul trecut pe investițiile publice și, în special, pe cofinanțarea de fonduri UE; și 3) construcțiile rezidenţiale înregistrează o revenire.

”Anticipăm o decelerare a creşterii economice până la 3,4% anul viitor, iar primele semne de încetinire ar putea fi vizibile începând de anul acesta. În primul rând, contribuția agriculturii la PIB va fi mai redusă (sau va lipsi) în anul 2017 după recolta foarte bună din 2016. În al doilea rând, creditarea nouă în lei a atins un punct de vârf în acest an și urmează să încetinească în 2017”, se arată în raport.

În 2016, guvernul a alocat 2,7 miliarde de lei (0,4% din PIB) în garanții pentru programul Prima Casă (principalul element de sustinere al creditelor ipotecare). Începând de anul viitor, autoritățile ar putea reduce valoarea garanțiilor și introduce un criteriu de eligibilitate bazat pe venit pentru a orienta programul către persoanele care au nevoie de asistenţă din partea guvernului. În al treilea rând, creșterea salariului real poate încetini anul viitor, pe fondul creșterilor mai mici de venituri și al inflației mai mari. În aceste condiții, temerile legate de o supraîncălzire a economiei indusă de expansiunea creditării sunt exagerate.