Raport: Există un progres inegal în prevenția accidentelor vasculare cerebrale

Recent, divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit a făcut public „Preventing stroke: Uneven progress”, un nou raport ce analizează politicile publice de prevenție a AVC în 20 de țări, urmărind să scoată în evidență cele mai bune strategii de reducere a factorilor de risc. Oricine poate suferi un AVC, inclusiv un copil. Este bine de știut însă că probabilitatea de a suferi un AVC se dublează la fiecare deceniu peste vârsta de 55 de ani. Datorită cunoștințelor și tehnologiilor medicale actuale aproape 80% dintre AVC-uri pot fi prevenite. Cu toate acestea, la fiecare două secunde, undeva în lume, o persoană suferă un accident vascular cerebral, iar efectele acestuia conduc la un deces la fiecare cinci secunde. Astfel, deși supravieţuirea în urma unui AVC s-a îmbunătăţit semnificativ, accidentele vasculare cerebrale rămân a doua cea mai frecventă cauză de deces la nivel mondial, după bolile cardiace ischemice. Mai mult decât atât, povara accidentului vascular cerebral este considerabilă atât pentru bolnav cât și pentru familie și pentru sistemul public de asistentă socială, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre supraviețuitorii unui AVC rămân cu o formă de handicap fizic sau cognitiv.

Ca referință, Institutul Karolinska, cunoscuta universitate medicală din Suedia, a calculat că un pacient ce a supraviețuit unui AVC și care a rămas cu o dizabilitate, indiferent de tipul acesteia, va costa sistemul public, în medie, 76.000 Euro pentru serviciile de îngrijire în primii doi ani după AVC. Cu toate că factorii de risc în cazul AVC și metodele de tratament sunt înțelese, importanța recunoașterii factorilor de risc la nivelul publicului larg, de exemplu a fibrilației atriale (FA), este în continuare redusă. Factorii ce nu pot fi modificați, precum vârsta, sexul, etnia, istoricul familiei, pot să ofere indicii despre prezența factorilor de risc, însă, în prezent, s-a demonstrat că 9 din 10 cazuri de AVC-uri sunt, de fapt, asociate cu factori modificabili, ce pot fi gestionați sau îmbunătățiți printr-un stil de viață sănătos sau prin asistență medicală preventivă.

Prin stilul de viață se are în vedere greutatea optimă, activitatea fizică realizată cu regularitate sau renunțarea la fumat, pe când prin acțiuni medicale preventive se recomandă efectuarea periodică a analizelor pentru hipertensiune arterială, colesterol sau fibrilație atrială (FA). Raportul EIU evidențiază că educația publicului larg asupra factorilor de risc reprezintă baza pentru multe dintre politicile și strategiile de prevenire a AVC-urilor – primul pas către reducerea incidenței îl reprezintă un pacient bine informat, care știe ce schimbări de stil de viață trebuie să facă pentru a-și reduce riscul. În același timp, educația joacă un rol important în reducerea severității efectelor AVC-urilor, învățând oamenii cum să recunoască mai rapid semnele unui AVC și, astfel, să caute ajutorul unui doctor în fereastra de patru ore esențială pentru intervenția medicală eficientă care să minimizeze riscul leziunilor neurologice. Cu toate acestea, pentru multe țări, găsirea unei abordări coerente și consistente de a educa cetățenii și a-i ajuta să facă acele schimbări de viață ce ar putea reduce riscul unui AVC rămâne o provocare.

„Preventing stroke: Uneven progress” este un raport realizat de The Economist Intelligence Unit, cu sprijinul Bristol Myers Squibb – Pfizer Alliance.