„Companiile mari investesc masiv în dezvoltarea unor măsuri de securitate rezistente la atacuri cibernetice. Totuși, tehnologiile sunt dezvoltate de oameni, iar oamenii au tendinţa de a introduce erori. În acest sens, trebuie să subliniez că majoritatea problemelor de securitate apar din cauza persoanelor, nu a tehnologiilor. Nu au nicio vină Twitter sau Facebook dacă tu foloseşti aceleaşi parole peste tot şi nu ai activat măcar autentificarea în doi pași. De asemenea, nu au nicio vină că utilizatorul dă click pe toate link-urile fără a se gândi la riscuri. În final, omul e responsabil și trebuie să țină cont de câteva reguli de baza pentru a fi în siguranță“, a explicat Andrei Avădănei.
Reţelele sociale şi, în general, toate canalele de comunicare – inclusiv Skype, WhatsApp, iMessage – seamănă între ele. Mereu există un expeditor şi unul sau mai mulţi destinatari, iar un infractor cibernetic poate abuza de cum funcţionează aceste sisteme. El va trimite mesaje care par că vin din partea unui expeditor de încredere pentru victimă. Astfel, poate convinge victimele să descarce ransomware – viruşi care criptează fişierele din calculator, apoi cer răscumpărare de sute sau mii de euro pentru cheia de acces -, pot pierde date personale importante, dar şi cele care ţin de viaţă profesională, iar calculatoarele şi conturile lor pot deveni „sclavi“ în activităţi criminale complexe. Spre exemplu, infractorii pot câştiga bani prin a da like sau vizualiza reclame contra cost. Anul 2016 a fost marcat de o altă metodă de a obţine acces la conturi. Tot mai multe reţele sociale şi site-uri populare au fost victimele unor atacuri cibernetice care s-au soldat cu pierderea bazelor de date ce conțineau detalii personale şi de autentificare ale utilizatorilor.
