În scenariul macroeconomic central, evoluțiile recente din economia reală nu s-au abătut de la scenariul central BT, iar climatul din piețele financiare s-a consolidat în perioada recentă. Prin urmare, am menținut previziunile privind dinamica economiei României pe termen mediu. Astfel, pentru 2016 ne așteptăm la vârful ciclului economic post-criză pe plan intern (5% an/an), mai ales dacă reformele nu vor accelera după alegerile generale. Pentru 2017-2019 previzionăm convergența dinamicii PIB-ului spre ritmul potențial, într-un context caracterizat prin perspectiva menținerii unui grad ridicat de prudență la nivelul agenților economici și prin premise de modificare a mix-ului intern de politici economice (majorarea costurilor de finanțare). În acest scenariu dinamica investițiilor productive ar putea depăși ritmul consumului privat, iar decalajul dintre ratele anuale de evoluție pentru exporturi și importuri se va atenua în perioada 2017-2019. În economia financiară se acumulează decalaje, îndeosebi în SUA, cu impact asupra climatului investițional global în perioada următoare – continuarea tendinței ascendente pe bursă este dependentă de accelerarea investițiilor în economia reală. Pentru România am revizuit în urcare previziunile privind dinamica prețurilor de consum în 2017 și 2018, noile prognoze fiind incorporate în modelele pentru determinarea ratelor de dobândă și a cursului de schimb. Printre factorii de risc pentru acest scenariu menționăm: escaladarea curentului protecționist (inclusiv posibilitatea reintroducerii de bariere în circulația fluxurilor de capital); deciziile de politică economică din SUA, Zona Euro (mai ales în contextul agendei politice încărcate pe termen scurt) și China; tensiunile geo-politice și geoeconomice; mix-ul de politici economice și climatul politic după alegeri pe plan intern.