Dinamica PIB-ului global a decelerat la 2.9% anualizat în semestrul I, după cum indică estimările FMI, confirmându-se faptul că economia mondială se confruntă cu capcana creșterii economice lente și a ratelor de dobândă scăzute, potrivit unui raport al Băncii Transilvania. Economia SUA pare să re-accelereze după pierderea de ritm din prima jumătate a anului, determinată de deteriorarea investițiilor. Cu toate acestea, prima economie a lumii pare la finalul ciclului post-criză, îndreptându-se spre o aterizare normală. Zona Euro a depășit, temporar, șocul votului pro-Brexit, dar politica monetară relaxată implementată de Banca Centrală Europeană pare să-și fi atins limitele. Economia României a intrat într-o etapă de consolidare, în așteptarea clarificării perspectivelor din plan global, dar și a incertitudinilor interne. Se observă adoptarea unor măsuri care riscă să afecteze nefavorabil ciclul economic post-criză.
”Piețele financiare internaționale s-au consolidat în așteptarea alegerilor Prezidențiale din Statele Unite, persistând divergențele de politică monetară: FED a semnalat reluarea ciclului monetar, iar BCE nu se grăbește cu ieșirea din politica relaxată. Evenimentul anului a fost schimbarea configurației coșului DST de la 1 octombrie, prin includerea YUAN-ului, cu o pondere de 10.9% (decizie luată de FMI la finalul anului trecut). Scenariul macroeconomic central Am incorporat evoluțiile recente ale indicatorilor din economia reală și din economia financiară (din SUA, Zona Euro și România) și am actualizat scenariul central de previziune pentru perioada 2016-2018. Totodată, am elaborat primele prognoze macro-econometrice pentru anul 2019”, se arată în raportul Băncii Transilvania.
Noile previziuni indică perspective de evoluție la un ritm ușor sub potențial pentru Statele Unite și la o dinamică ușor peste potențial pentru Zona Euro pe termen mediu. Pentru economia României am redus prognozele pentru anii următori, pe fondul acumulării de provocări. Conform noului scenariu central PIB-ul ar putea decelera spre ritmul potențial până la finalul deceniului: dinamici an/an de 5% în 2016, 4.3% în 2017, 3.8% în 2018, respectiv 3% în 2019. În ceea ce privește piețele financiare considerăm că ameliorarea climatului este dependentă de reluarea fluxurilor investiționale în economia americană. Pe piața financiară din România previzionăm majorarea costurilor de finanțare, pe fondul accelerării dinamicii PIB nominal, dar și ca urmare a provocărilor din sfera mixului de politici economice, factori parțial contrabalansați de excesul de lichiditate. Considerăm că principalele riscuri asociate acestui scenariu central constau în: deciziile de politică economică din SUA, Zona Euro și China; provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană (inclusiv migrația și terorismul); presiunea populistă, tergiversarea reformelor și riscul politic în România.