Modificările recente ale legislației europene vor duce la schimbări fără precedent în sectorul construcțiilor. Obiectivele actuale stabilite la nivelul UE prevăd reduceri semnificative ale consumului de energie și ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale clădirilor până în 2030 și transformarea clădirilor existente în clădiri cu emisii zero până în 2050.
Pentru a atinge acest obiectiv extrem de ambițios, sunt prevăzute măsuri care vor avea un impact semnificativ asupra dezvoltatorilor, companiilor de construcții, autorităților publice și proprietarilor de locuințe: experții de la România Eficientă solicită îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor, în special prin modernizarea clădirilor ineficiente, utilizarea combustibililor fosili pentru încălzire, adoptarea pe scară largă a soluțiilor tehnologice de energie regenerabilă și adaptarea clădirilor la efectele schimbărilor climatice. Noile obligații pentru toate statele membre ale UE, inclusiv pentru România, sunt prevăzute în proiectul de modificare a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), votat recent de Parlamentul European.
Directiva este cea mai importantă legislație europeană care afectează sectorul construcțiilor și unul dintre instrumentele legislative esențiale pentru realizarea ambițiilor Uniunii Europene în materie de schimbări climatice. Mai jos este prezentat un rezumat al principalelor modificări preconizate de directivă: Atingerea neutralității climatice până în 2050 necesită, de asemenea, o nouă viziune pentru sectorul construcțiilor. Clădirile cu emisii zero (ZEB) au un consum de energie foarte redus datorită eficienței lor ridicate și sunt alimentate integral din surse de energie regenerabilă, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic: începând cu 2028, toate clădirile noi trebuie să fie cu emisii zero. Cu toate acestea, pentru clădirile noi ocupate, operate sau deținute de autoritățile publice, termenul limită este 2026.
Acest nou standard ZEB va înlocui actualul standard nZEB (clădiri cu consum de energie aproape zero), care va deveni obligatoriu în România pentru toate clădirile noi începând cu 2021. Toate clădirile existente trebuie să fie convertite în clădiri cu emisii zero până în 2050, dar statele membre vor trebui să ia în considerare calendarul și costurile sociale ale conversiei energetice atunci când stabilesc termenul limită, se arată în directivă. Dacă este fezabil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic, toate clădirile noi trebuie să fie echipate cu tehnologie fotovoltaică până în 2028. Pentru clădirile rezidențiale care fac obiectul unor renovări majore, termenul limită este 2032. Vor fi introduse standarde minime de performanță energetică pentru a crește treptat clasa de eficiență energetică a clădirilor, în special în zonele rurale și izolate. Această măsură are ca scop îmbunătățirea calității vieții celor mai vulnerabile gospodării și a celor mai săraci cetățeni.
Datele Comisiei Europene arată că clădirile cu clasa energetică G consumă în medie de 10 ori mai multă energie decât clădirile cu energie aproape zero sau cu emisii zero. Prin urmare, toate clădirile rezidențiale trebuie să atingă clasa de eficiență energetică E sau mai bună până în 2030, iar clasa D până în 2033. Clădirile nerezidențiale și clădirile publice trebuie să atingă același standard cu trei ani mai devreme. Aceasta înseamnă clasa E până în 2027 și clasa D până în 2030. Clasa A corespunde clădirilor cu emisii zero.
