În ciuda unor măsuri excepționale, anul 2015 a fost, probabil, cel mai bun an pentru sectorul bancar din Europa Centrală, de la criza globală din 2009 încoace, potrivit studiului Deloitte Central Europe Banking Outlook. Din perspectiva industriei, acesta a fost primul an în care diferențele dintre nord și sud au început să se estompeze, iar majoritatea băncilor din Top 50 au revenit pe profit. Deloitte CE Banking Outlook prezintă principalele provocări și factori individuali cu impact asupra industriei în regiune. Raportul analizează evoluția sectorului bancar din opt țări din regiune: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Slovenia.
“Studiul relevă că băncile au făcut progrese semnificative în rezolvarea problemelor istorice din bilanțurile lor, creându-se astfel o bază solidă pentru normalizarea ROE în sectorul bancar românesc. Astfel, există bune premise ca în următorii ani ca rentabilitatea capitalurilor acestora să se poată menține în mod sustenabil peste media Europei Centrale”, a spus Oana Petrescu, Partener coordonator Deloitte Consultanță și coordonator local al studiului.
Raportul analizează câteva aspecte: bilanțul contabil, calitatea activelor, profitabilitatea, strategia și maturitatea digitală. Performanța bancară din regiune este mai bună decât în zona euro – atât ROE cât și creșterea creditării sunt mai puternice în Europa Centrală. În zona euro se estimează o creștere lentă în perioada 2016-2018, în timp ce pentru băncile central-europene condițiile economice vor rămâne relativ favorabile. Creșterea creditării în Europa Centrală a accelerat până la 3,4% în 2015 față de anul precedent, în plus cu trei puncte procentuale față de zona euro, iar estimările privind creșterea nivelului creditării sunt de 5% în 2018.
“Sectorul bancar românesc ca întreg are o capitalizare bună, iar structura sa de finanțare s-a îmbunătățit, astfel încât este capabil să sprijine cererile unei economii în expansiune și să devină, pe termen lung, cel puțin la fel de atractiv ca sistemele bancare din Cehia sau Polonia. În plus, date fiind lichiditățile disponibile, concretizarea măsurilor de extindere a sistemului de garantare publică în contextul planului Junker ar putea avea ca efect accelerarea semnificativă a finanțării investițiilor de infrastructură, cu efect imediat în multiplicarea și sustenabilitatea creșterii economice”, a mai declarat Petrescu.
Observăm o scădere a numărului de credite neperformante (NPL), de la 11% în 2013, când s-a înregistrat un vârf, la 8% în 2015, estimându-se o scădere de până la 7% până în 2018. Estimările arată că România va avea cea mai mare rată de creștere între 2016-2018. După creșterea de 3,8% din 2015, creșterea PIB-ului României este estimată la minim 4,5% în 2016, înainte de o scădere la 3,3% între 2017-2018.
