O memorabilă lucrare, realizată de maestrul Constantin Brâncuși în perioada de înmugurire a carierei sale artistice, va fi protagonista Licitaţiei de Toamnă – Top 100 mari maeştri ai artei româneşti de marţi, 25 octombrie 2016, ora 20:00, la Athénée Palace Hilton București.
1894-1898. Tânărul Brâncuşi începe să urmeze cursurile Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova. Perioadă dificilă însă, cu serioase greutăţi financiare. Cazarea din oficiu şi bursa de studiu îi sunt indispensabile, însă nu suficiente pentru un trai decent. Pentru a se întreţine, începe să lucreze diverse piese de mobilier. Brâncuşi începe cursurile specializate de sculptură în anul 1895, un moment important fiind consemnat în vara lui 1897, când călătoreşte la Viena pentru a lucra la o fabrică producătoare de mobilier Thonet. Devine astfel familiarizat cu stilurile europene de mobilă de salon, cât şi cu lucrătura după model.
Anii 1890 în Brăila. ,,Era o viaţă de un standard cu adevărat superior. O lume cosmopolită, elegantă, de calitate. Şi oamenii săraci erau de calitate”. Familia Klarsfeld duce o viaţă îmbelșugată, înconjurată de eleganţă şi rafinament. ,,Erau magazine de un lux extraordinar”.
1913. Brâncuşi începe pelerinajul american, după o practică asiduă în ateliere de sculptură şi o recunoaştere a meritelor sale pe plan naţional şi nu numai. Până în 1913, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București. În anul 1913, Brâncuși îşi expune pentru prima dată lucrările în Statele Unite ale Americii, la International Exhibition of Modern Art – Armory Show din New York, stârnind un val de aclamaţii.
Anii ’20. În Brăila, creşte standardul de viaţă şi familia Klarsfeld prosperă. Fiul doamnei Sofia Klarsfeld este deja un bine-cunoscut armator, deţinând 42 de vapoare. „Unul dintre primii oameni care a dus grâu până în China şi a ajuns nestricat. Tot el transportă cărbune în Turcia şi este plătit în aur.” Mama armatorului, iubitoare de frumos, face mai multe achiziţii de mobilier lucrat în stilurile secolelor XIX-XX. Printre ele, şi un Scaun sculptat decorat cu grifoni si cap de copil, realizat de nimeni altul decât Constantin Brâncuşi.
Scaunul era creat după model, într-un stil eteroclit specific fostului imperiu austro-ungar, întâlnit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sculptat în nuc – considerat drept material superior în creaţiile de artă plastică – acesta a inspirat o serie de lucrări similare, din care probabil face parte şi celebrul Scaun colţar expus în prezent la Muzeul de Artă Craiova.
